Una dintre cele mai frumoase luni ale toamnei, octombrie, are multe tradiții și superstiții păstrate din vechime.
Cele mai frumoase tradiții și superstiții de Brumărel
Potrivit tradiției, octombrie se împarte în trei părți. Prima săptămână este cea a Procoavă, despre care se spune că acoperită pământul cu prima zăpadă. Pentru ca holdele să aibă spic bogat și grădinile să fie rodnice. Fetele și femeile care se roagă acestui sfânt sărbătorit în prima zi a lunii vor avea părul lung și bogat. În cea de-a doua săptămână a lui Brumărel românii se concentrează pe gospodării. Ultima săptămână este cunoscută în popor sub denumirea de Săptămâna Lucinului, de la zeul protector al lupilor. Tradiția populară spune că dacă în octombrie va cădea brumă și zăpadă, atunci ianuarie va fi fără gerurile grele. Dacă în schimb în luna lui Brumărel va tuna, iarna va fi una ușoară.
De Sfânta Parascheva nimeni nu are voie să muncescă
Potrivit favorittv.ro, Pe 14 octombrie, de ziua Cuvioasei Parascheva femeile fac pomeni pentru cei care au trecut în lumea drepților și nu și-au găsit liniștea. Atunci se împart lipii, vin și must. De ziua Sfintei Parascheva nimeni nu are voie să muncească, nici în casă și nici la serviciu. Altfel va suferi tot restul vieții de dureri de cap și de ochi. Aceasta este asociată în tradiția populară Sfintei Vineri, care pedepsește grav când nu este ascultată. De asemenea, de Sfânta Parascheva nu e voie nici să spele sau să se coasă. Cine o face e posibil să se trezească cu negi la mână și să nu mai aibă parte de belșug.
Se prezice vremea
Tot de Sfânta Parascheva s-a păstrat tradiția prezicerii vremii. Se spune că așa cum va fi ziua de 14 octombrie, frumoasă sau ploioasă, așa vor fi și celelalte sărbători ale anului. Mai mult, se crede că dacă zilele toamnei nu au fost ploioase până atunci, atunci iarna se va veni cât se poate de repede. La rândul lor, ciobanii știu că dacă oile dorm înghesuite atunci va veni o iarnă pe cât de lungă, pe atât de friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iarna va fi una caldă și fără geruri sau viscole. Nu în ultimul rând, nu e voie ca de ziua Cuvioasei Parascheva să se mănânce nuci, castraveți sau alte fructe în formă de cruce. Din această zi, până la 27 octombrie nu e bine să se semene secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător.
Focul lui Sâmedru
Următoarea sărbătoare a lunii octombrie, cea din data de 17 este consacrată lupilor. În această zi se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii, părului şi pieilor de animale. Data de 25 octombrie, ajunul Sfântului Dumitru conține o altă serie de tradiții și superstiții, printre care cunoscutul Foc al lui Sâmedru. Tradiția este ținută în mod special de tinerii care vor să se căsătorească în decursul anului, motiv pentru care aceștia sar peste foc. De asemenea, superstiția spune ca același lucru să îl facă și copiii ca să fie sănătoși tot anul care va veni. În unele părți ale României, în mijlocul focului se pune cetină uscată și un brad verde. După aprinderea acestuia pe coastele dealurilor se rostogolesc roți de car în flăcări, înfășurați în prealabil în paie și se strigă Hai la focul lui Sâmedru. În jurul focului oamenii beau, mănâncă și petrec, iar femeile împart celor prezenți colaci, țuică, fructe și nuci.
De Sfântul Dumitru se desfac învoielile
Plină de superstiții este și ziua de 26 octombrie, când este sărbătoarea Sfântului Dumitru. Potrivit tradiției în această zi începe Vara Sâmedrului, care ține timp de patru zile. În această perioadă se refac contractele de închiriere, chiriașii se mută în casă nouă și tot acum se împart și oile. Legenda spune că pe vremuri mutatul lucrurilor în locuițe se făcea doar de Sfântul Dumitru. Atunci străzile erau pline de trăsuri și camioane, iar caii purtau “calabalâcul” chiriaşilor, dintr-o casă în alta. Sfântul Dumitru este și momentul în care ciobanii încep să coboare cu oile de la munte. Potrivit vechii tradiției, aceștia aruncă un topor între ei. Dacă lângă acesta se va duce o oaie albă, atunci vremea va fi bună. Dacă în schimb, lângă topor va veni o oaie neagră, atunci va urma o iarnă foarte grea. Superstiţia spune că dacă de Sfântul Dumitru este înnorat, vânt şi ploaie, atunci zăpezile vor fi mari. De asemenea, dacă este belşug de gutui, iarna va fi grea. Dacă e doar frig şi senin în această zi, iarna va fi mai uşoară.
Femeile nu au voie să se fardeze
Tradiția veche avertizează că de ziua Sfântului Dumitru nici o femeie nu are voie să se primenească. Cele care nu țin cont de aceste lucruri vor avea un an foarte greu atât în casă cât și în căsnicie. De asemenea, pe 26 octombrie este interzis cu desăvârșire să fie preparat vreun fel de mâncare la cuptor. O veche tradiție din Bucovina spune că cine îndrăznește să semene usturoi de sărbătoarea Sfântului Dumitru va avea un an plin de ghinioane. De ziua Sfântului Dumitru Basarabov, ocrotitorul Bucureștiului, pe 27 octombrie, oamenii merg la cimitire cu mâncare sfânțită și o împart săracilor. În același timp, tradiția spune să fie aprinse zece lumânări la mormintele celor care au murit fără lumânare. Nu în ultimul rând, se fac ofrande cu mere, nuci, struguri și miere care se dăruiesc bătrânilor singuri.
