Maria Lătărețu a fost una dintre cele mai iubite interprete de muzică populară de la noi din țară.
Se poate spune că artista a trasat drumul multor cântărețe ce i-au urmat, inclusiv Maria Ciobanu.
A refuzat să meargă la spital
Pentru Maria Lătăreţu, muzica era pe primul loc. Cântecul era sfânt şi urca pe scenă indiferent de necazurile pe care le avea sau de starea în care se afla.
Pe data de 27 septembrie erau programate două spectacole în Româneşti şi într-o altă localitate învecinată.
Pe drum către primul concert, Maria Lătăreţu a acuzat dureri de cap şi l-a rugat pe şofer să-i caute nişte lipitori, atunci când va ajunge, ca sa le pună pe cap să-i sugă sângele, pentru că astfel se simţea mai bine.
Această metodă o folosea şi acasă, în Bucureşti.
Maria Ciornea, secretara Primăriei Româneşti, spunea în cartea „Maria Lătăreţu, Privighetoarea nepereche, a declarat“: „Ştiu că eram în rândurile din faţă, iar cei peste 200 de oameni o aplaudau frenetic pe doamna Lătăreţu, care încheia spectacolul cu ultima dumisale creaţie «Vă las cântecele mele».
Când totul părea că decurge normal, dintr-o dată, dânsa a avut un uşor tremurat, după care s-a prăbuşit instaneu pe scenă. A fost dusă imediat într-o cameră alăturată unde s-a încercat resuscitarea, fără efect, însă“.
A murit la câteva minute după ce a cântat ultimul său cântec. La cererea artiştilor care nu ştiau ce să mai facă, un tehnicianul veterinar aflat în seară a încercat s-o resusciteze, dar fără niciun efect.
Drama prin care a trecut
Puțini știu însă drama prin care a trecut artista. Patru dintre copiii săi au murit de bronhopneumonie, în timp ce al cincilea, o fetiță, și-a găsit sfârșitul după ce a fost atacată și sfâșiată de un câine, după cum aminteam, de altfel, într-un articol precedent.
Mariuca, fata care i-a purtat numele, a murit în chinuri la doar şase ani, în vacanța de dinaintea începerii școlii.
„Erau în vacanță la Targu Jiu, unde avea casa si unde copiii stateau cu bunica. Mariuca si Ion, soţul meu, se jucau la poartă.” avea să povestească nora cântăreței. Dintr-o curte a ieșit un câine care s-a aruncat asupra ei, a sfâșiat-o.
Varianta Mariei Ciobanu i-a adus artistei titlul de „ciocârlia cântecului popular“
Dacă în varianta originală, a Mariei Lătărețu, versurile cântecului sunt, poate, cele care transmit principalul mesaj al piesei, în varianta făcută celebră de Maria Ciobanu, muzica și mai ales calitățile vocale ale artistei sunt cele care impresionează.
De altfel, în urma cestui cântec, Maria Ciobanu numită „ciocârlia cântecului popular”.
Piesele ei înregistrate între 1937 și 1972 nu au fost uitate nici în ziua de azi: „Ia- ți mireasă ziua bună”; „Lung e drumul Gorjului”; „Trei în lume nu se poate”; „La Tismana-ntr-o grădină”; „Pe la Gorj te duci și vii”; „M-a făcut mama oltean”; „Ușor puiule, ușor”; „Sanie cu zurgălăi”; „Mărioară de la Gorj”; „Aș muri da’ nu acuma”; „De la moară pân’ la gară”; „I-auzi cum răsună valea”; „Pasăre galbenă-n cioc”; „Doină oltenească”; „Hăulita de la Gorj”; „Busuioc moldovenesc”; „Bistriță, apă zglobie”; „Radu mamii, Radule”; „Pe drumul de la Cepari”; “Lie Ciocârlie”; „Cucule, pasăre sură”; „Mai ții minte, măi dragă Mărie?”; „Joacă hora-n poieniță”; „Vă las cântecele mele.”
