Rodica Popescu Bitănescu dezvăluie drama ce i-a marcat copilăria.
Rodica, în vârstă de 84 de ani, se numără printre cele mai mari actrițe ale teatrului românesc.
Până la 10 ani, Rodica Popescu Bitănescu a avut o copilărie fericită, din care nu-i lipsea nimic, fiind născută într-o familie înstărită. Însă lucrurile s-au schimbat în 1948, odată cu naționalizarea, când tatăl său a fost trimis la pușcărie, iar averea familiei a fost confiscată.
„Imaginați-vă, să ai o casă cu strictul necesar şi deodată, în 11 iunie 1948, ți se ia tot. Mama a luat cu mine câinele care se numea Tâc-Tâc, că dădea din coadă. Imaginați-vă ce au simțit părinţii mei. Tata a ieșit din pușcărie la 50 de ani cu frică. Era perioada gripei asiatice (n.r. 1957 – 1958), pe care am făcut-o eu, acasă la mine.
Dintre toţi studenţii din cartierul ăla, doar pe mine m-a găsit. Stăteam într-un cartier boieresc, într-un subsol cu igrasie şi fără aer, cu ferestre la pământ. În acea perioadă, am avut această boală, care s-a manifestat cu hemoragie pe nas.
Eu am crescut cu atac de panică. Timp de 11 ani am mâncat numai mâncărică de prune şi magiun. Am făcut gimnastică de disperare, ca să mă fortific.
Şi aşa am ținut-o până am ajuns dintr-o musculoasă un bețișor, piele şi os, fără mușchi, fără nimic. Sunt complexată şi acum. Mi-am dorit să fiu grăsuță şi să mănânc mult, că foamea m-a înnebunit. Noi am fost victime colaterale” – a dezvăluit marea actriță, la Antena 3.
